Salt la conținutul principal

Cum au fost deturnate profesiile juridice din România

Stefan-Lucian Deleanu

🦜
În conformitate cu politica noastră editorială, conținutul nostru este scris în limba engleză și este tradus automat prin intermediul instrumentelor noastre de inteligență artificială.

Traducerile în alte limbi nu sunt garantat valide sau corecte.

O democrație sănătoasă este una în care partidele și-pot apăra drepturile și în care toate entitățile, fie că sunt guvernamentale sau private, pot fi reprezentate în justiție.

Astăzi, prezentăm o investigație în curs de desfășurare a Incorpo.ro, începută în 2023, care a scos la iveală situații de neglijență, corupție și acte de rea-credință din partea atât a U.N.B.R., cât și a O.C.J.R.

Situația este încă în desfășurare, dar observăm tendințe pozitive în rezolvarea problemelor.

Mai jos, explicăm evoluțiile și cum continuăm să luptăm pentru un sistem legal mai echitabil în România.


O scurtă istorie a democrației românești

România este o țară care a trecut prin schimbări tumultuoase și a cărei legislație și ordine civilă s-au modificat semnificativ de-a lungul secolelor.

În mai puțin de 80 de ani, România a trecut de la o monarhie coruptă condusă de Carol al II-lea să fie condusă de un regim comunist, până când Revoluția Română din 1989 a instaurat un regim și o constituție democratică.

Din 1989, nu încape îndoială că România a făcut pași importanți către becoming a adevărată democrație, dar, așa cum stau faptele, încă se confruntă cu provocări.

Ca orice tânăra democrație, mai ales una care a fost precedată de un regim care promovează corupția și individualismul în detrimentul altora, s-a confruntat cu provocări, o luptă pentru putere între diverse grupuri de interese și, în general, o perioadă grea, dar rodnică de creștere.

Nu există domeniu în care acest lucru să fie mai vizibil decât în domeniul juridic, unde am observat erori semnificative pe care încercăm acum să le corectăm.

Profesiile de drept privat

În acest articol, ne vom concentra asupra celor două profesii (cu adevărat) private din domeniul dreptului, și anume avocați și consilieri juridici (Persoane cu diplomă în drept angajate de o companie pentru a efectua lucrări juridice).

Vom discuta despre cum aceste profesii au fost deturnate de interese proprii și lăcomie, și cum și de ce putem face lucrurile mai bine.

Avocați

Avocații sunt principalii profesioniști însărcinați cu reprezentarea atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice.

Un scurt rezumat istoric:

  1. Organizația timpurie (1864 - 1931): Organizarea profesiei juridice a început cu legea din 1864, prin înființarea unor consilii disciplinare locale și a unui organism național al avocaților. Legile ulterioare din 1907 și 1923 au acordat statut de persoană juridică acestor organisme și au introdus conceptul de 'barou', reprezentând entități regionale ale avocaților.
  2. Schimbări în Secolul XX: Legea din 1931 a continuat evoluția, menținând distincția între structurile locale și naționale. Totuși, schimbările politice din 1939 și 1940 au dus la dizolvarea organismelor alese și la numirea unei conduceri interimare, semnalând o deplasare spre influență politică în profesia juridică.
  3. Schimbări postbelice (1948 - 1990): Legea din 1948 a marcat o schimbare radicală, înlocuind barourile cu colegii de avocați, o mișcare determinată de motive politice. Această structură a fost menținută până la decretul din 1954, care a reintrodus un organism central pentru profesie. În 1990, în urma revoluției, au fost efectuate reforme semnificative pentru a reînființa structurile și denumirile tradiționale, reducând dependența de Ministerul Justiției.
  4. Era Contemporană (1995 - prezent): The pivotal Law 51/1995 laid the foundation for a modern, autonomous legal profession, defining the role of bars and the UNBR. Subsequent amendments, notably in 2004 and 2010, further refined the structure, culminating in the establishment of the National Union of Romanian Bars.

Interesele personale sau binele general?

Deși modificările legislative au prevăzut înființarea unei instituții pentru a proteja și a permite avocatului să se auto-administreze, luptele politice interne au îngreunat munca avocatului legitim și serviciile oferite publicului, precum și sistemului judiciar în ansamblu.

Având în vedere că legea recunoaște faptul că avocații sunt persoane cu un statut special, li se conferă putere datorită importanței lor într-un sistem juridic sănătos, aceasta ar trebui să fie evident that lawyers, just as other protected professions, are also obligated to respect the power granted to them.

Din păcate, nu a fost deloc așa. Lupta internă pentru câștiguri personale, invidia față de realizările altora și sentimentul general de îndreptățire al profesionistului mediu au făcut ca instituția să se îndepărteze tot mai mult de la scopul pentru care a fost înființată, și anume acela de a reglementa: o profesie sigură și de încredere a unor persoane juridice menite să protejeze legea.

Și așa au votat, arătând astfel natura barurilor de astăzi:

    • Ei impun interdicții în practicarea oricăror reduceri de preț, alegând în schimb să aplice scurtețe artificială pentru a-i forța pe clienți să plătească mai mult pentru mai puțin, chiar dacă piața ar face, rațional, profitabilă practicarea unor prețuri mai accesibile.
    • Au inițiat o politică de blocare a oricărei forme de piață internă liberă, prin impunerea unei interdicții de a oferi mai mult pentru angajații altor societăți de avocatură. Pe scurt, nu aveți voie să oferiți unui angajat al altui avocat mai mult.
    • Ei au refuzat să publice prețurile, pentru a preveni competiția neloială, când, în schimb, comportamentul lor a fost unul asemănător unui cartel.
    • Companiilor precum Incorpo.ro li s-a interzis să fie reprezentate de avocați, din cauza riscului ca astfel de platforme să depășească avocații care se concentrează pe sarcini administrative pe care le poate face oricine.

Bine, până când nu mai e

Și în timp ce majoritatea profesioniștilor au evitat să lupte direct împotriva politicilor profesiei, prejudiciul cauzat se acumulează.

Susținătorii bunei-credințe pierd, iar actorii de rea-credință profită de lipsa unității în adoptarea schimbărilor pentru limitarea unor astfel de legi.

Profesioniști —și oricine, de altfel— își pot stabili propriile reguli care să guverneze munca, viața și job-urile. Pot alege ce să poarte, cum să vorbească și cum să se comporte.

Cu toate acestea, acest lucru este limitat de drepturile celorlalți. La fel cum o companie nu poate impune tradiții statutare terților care nu au fost implicați în adoptarea prevederilor, nici o asociație de avocați nu poate face acest lucru.

... Și în timp ce legea stipulează că dreptul la apărare legală, fie că este vorba de drepturile individuale sau de libertatea cuiva, este un drept fundamental și inalienabil, avocații au contestat acest lucru atunci când nu le-a convenit.

Platforme precum Incorpo.ro, deși nu acționează cu rea-credință, întâmpină probleme în a face ca avocații să presteze un tip de muncă rezervat doar avocaților - oferirea de consultanță juridică și reprezentarea clienților. Care este motivul? Concurența.

În această privință, și despre cum am reușit să găsim o cale de a opera legal, discutăm pe pagina noastră "Este legal?".

Este Incorpo.ro Legal?
Noi credem în transparență și în informarea clienților noștri cu privire la modul nostru de lucru și la modul în care colaborăm cu ei. În acest articol, vom discuta despre legalitatea activității noastre, despre cum o justificăm și vom explica limitările pe care le-am întâlnit și soluțiile găsite pentru ca Incorpo.ro să funcționeze eficient.

Pe scurt, avocații au implementat reguli interne la nivelul profesiei care interzic digitalizarea României și care, la rândul lor, au dus la încetarea oricărei încercări de bună-credință de a aduce inovație în profesia juridică.

Și, deși credem că există TREBUIE SĂ FIE REGLEMENTAT În domeniul oricărei profesii care se bucură de un respect și o importanță deosebite pentru o societate sănătoasă, nu credem că problema practicii ilegale a avocaturii a dus la implementarea blocajelor statutare.

Pentru a sublinia că nu acesta este cazul, haosul reglementar nefericit a dus la apariția unor entități precum SOLO Fintech, cu peste 6.500 de PFAs înregistrate în acest scop folosind documente false, și un avocat pe care persoana în cauză nu l-a cunoscut niciodată.

Și chiar și în această privință, investigația noastră asupra practicilor de rea-credință ale SOLO și modul în care le-au folosit pentru a obține peste 100.000 EUR din venituri lunare recurente este detaliată aici:

SOLO FINTECH - 8500 de cazuri de falsificare
Cum nu ar trebui să funcționeze tehnologia juridică, cu SOLO confruntându-se cu acuzații și dovezi solide de falsificare a semnăturilor pentru documente tradiționale și autentice.

Faptele arată că UNBR, Uniunea Națională a Barourilor din România, nu pare să fie controlată de actori de bună-credință, ci influențată de entități motivate economic care acționează în interesul propriu, în detrimentul binelui profesiei.

Exemple triste despre cum UNBR încalcă încrederea avocaților:

Pentru a sublinia cât de gravă a devenit situația, modul în care au gestionat breșa de date a UNBR, precum și reacția lor la dezvăluirea noastră, sunt prezentate aici:

IFEP - Incidente de securitate a datelor
Notificare publică privind încălcarea datelor și gestionarea incorectă a acesteia de către IFEP, descoperită și raportată în privat la 28 februarie 2023

În loc să informeze avocații și să ia măsuri, au decis să nege existența încălcării, demonstrată victimelor în mod individual de echipa noastră.

Poziția UNBR ref. presupusa breșă de securitate a platformei IFEP
Luni, 8 ianuarie 2024, Uniunea Națională a Barourilor din România a publicat următorul comunicat: "În data de 7 ianuarie 2024, Comisia Permanentă a UNBR s-a întrunit pentru a analiza..."

Și într-o încercare de a ne pedepsi pentru dezvăluirea breșei de securitate și pentru că am notificat victimele cu privire la faptul că au fost afectate, ei au sesizat ANSPDCP, autoritatea română pentru protecția datelor, acuzându-ne că le-am trimis utilizatorilor email-uri prin care îi informam despre existența breșei.

În prezent, nu am primit nicio notificare sau citație din partea ANSPDCP cu privire la o eventuală încălcare. Am acționat cu bună-credință și acest lucru s-a văzut.

Uniunea Națională a Barourilor din România a notificat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu privire la posibila încălcare a RGPD de către entități neautorizate - UNBR
Uniunea Națională a Barourilor din România a notificat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu privire la posibila încălcare a RGPD de către entități neautorizate:

Dar în timp ce cazul de mai sus este mai controversat, și nu putem pretinde că avem o perspectivă obiectivă asupra acestuia, statutul U.N.B.R. evidențiază probleme mai profunde și înrădăcinate:

  • Avocații pot fi obligați să lucreze doar pentru un singur cabinet de avocatură. Oferirea unui avocat mai mult decât câștigă deja este interzisă și se pedepsește.

    Nu încercați să concurați oferind remunerația de 3.600 RON (~750 EUR) pe care ar urma să o primească avocații.
  • Avocații nu au acces la publicitate și pot fi pedepsiți pentru inovare.

Din nou, mai multe detalii despre cum au afectat politicile UNBR avocații pe care ar fi trebuit să îi reprezinte, poate fi citit în articolul său separat.

Consilierii juridici funcționează ca avocați ai statului și reprezintă continuarea profesiei de jurisconsulți, precum și a consilierilor juridici ai statului.

Înainte de Revoluția Română din 1989, consilierii juridici erau singurii apărători ai drepturilor guvernului, dar puterea lor a slăbit, iar multe dintre atribuțiile lor au fost transferate profesiei de avocat.

După Revoluție, Decretul 143 din 1955, care a creat profesia de consilier juridic, parte a "Birourilor juridice" entităților de stat și comerciale, a fost abrogat.

În schimb, Legea 514 din 28 noiembrie 2003 a venit ca o încercare de a democratiza profesia și de a-i extinde drepturile.

Din păcate, însă, redactarea defectuoasă, precum și codul prost conceput, le-au creat problemelor juridice dificultăți în privința:

  • Recunoașterea capacității lor de muncă, precum și existența unui organism care să le poată certifica competența și finalizarea stagiului de ucenicie.
  • Având interesele apărate de un UNBR altfel necompetitiv, așa cum am menționat și în capitolul anterior.

Și odată slăbite, părțile interesate din punct de vedere politic și-au folosit din nou influența pentru a transforma o profesie care servește interesul multora într-una care servește intereselor de grup.

Cum s-a născut O.C.J.R.

OCJR - Ordinul Consilierilor din România -

Deși OCJR s-a prezentat ca o entitate de bună-credință care încearcă să protejeze consilierii juridici, din păcate, faptele arată rezultate opuse.

Înregistrată ca o federație a mai multor asociații de consilieri juridici în 2004, au încercat și au reușit să-și publice ilegal statutul în monitorul oficial și au folosit acest fapt pentru a induce ideea că au dreptul de a reglementa consilierii juridici.

Acest lucru a dus la o situație în care consilierii juridici care nu făceau parte din acest organism au devenit incapabili să practice avocatura, chiar dacă legea spunea altceva, iar judecătorii au admis în mod eronat legalitatea actului, cel mai probabil din cauza publicării în monitorul oficial.

Chiar și în această lună, au existat două situații în care acest lucru a fost folosit în instanță, cu rezultate îngrozitoare pentru integritatea profesiei juridice

Ani la rând, nimeni nu a făcut nimic. Era prea riscant pentru consilierii juridici să se lupte împotriva unui organism care le-ar fi putut afecta dreptul de a profesa.

Lucram cu consilierul nostru juridic și analizam legea pentru a redacta un articol despre situația profesiilor juridice, când am observat erorile.

    • Legea stipulează că persoanele au dreptul, dar nu și obligația, de a constitui asociații de asistență juridică.
    • Statutul NU A FOST PUBLICAT ÎN MOD LEGAL în Monitorul Oficial.
    • Cu guvernul român fiind adesea reprezentat de consilieri juridici, multe dintre cele aproape 2.000 de decizii care citează sau menționează statutul au dus la milioane, dacă nu miliarde, de euro din partea statului român, care nu a putut să-și apere drepturile legitime.

Încercarea noastră de a clarifica

Am observat problema și am început să redactăm mesaje către toate autoritățile guvernamentale relevante, trimise în jurul datei de 16-20 ianuarie 2024:

  • Ministerul Justiției - On what measures they took ore are going to take
  • Monitorul Oficial - On why they published the act
  • Camera Deputaților (Parlament) - On how the illegally published act can be removed, since the Official Monitor declined to provide a solution on the matter.
  • Consiliul Superior al Magistraturii - On what measures they are taking as a body to clear this up, and to ensure Magistrates are aware of the issues.

Și mai jos sunt e-mailurile și corespondența noastră:

Răspunsuri la apelurile noastre către organismele oficiale:

And while they previously denied discussing on the matter, they then realised the absurdity and gravity of the situation:

Din partea Ministerului Justiției:

From the Official Monitor:

Din Consiliul Superior al Magistraturii:

Și rezultatele anchetelor noastre

Am aflat că la doar câteva zile după aceea, Procurorul General al României a luat act de situație și a notificat Înalta Curte de Casație și Justiție din România în această privință.

COMUNICAT 22/02/2024 - Portal Legislativ
COMUNICAT 22/02/2024 - Portal Legislativ

Alte câteva fapte pe care le-am descoperit

O entitate privată a încercat să clarifice acest lucru mai devreme, printr-o încercare de a contesta constituționalitatea statutului.

Cu toate acestea, Curtea Constituțională Română a respins apelul - statutul intern al O.C.J.R. nu este o formă de lege, ci un act privat între persoane private:

DECIZIE 242 09/03/2006 - Portal Legislativ
DECIZIE 242 09/03/2006 - Portal Legislativ

Astfel, instanțele (prin CCR) au clarificat deja că ACESTA NU ESTE UN ACT NORMATIV.

Concluzie și note finale

Apreciem că Procurorul General al României, domnul Alex-Florin FLORENȚA, a luat măsuri pentru a clarifica situația consilierului juridic.

Mergând mai departe, vom lua măsuri pentru a notifica entitățile guvernamentale cu privire la aceste fapte și pentru a ne asigura că judecătorii vor acționa rapid pentru a clarifica situația și a preveni orice situație în care justiția este blocată.

Pe măsură ce situația evoluează, vom notifica atât actorii guvernamentali, cât și publicul larg, sperând că putem construi un viitor mai bun și mai democratic.