Candidatul suveranist Diana Sosoaca, cenzurat de Curtea Constitutionala Romana

In data de 05.10.2024, CCR a decis cu privire la Contestaţia ce face obiectului dosarului nr.3043F/2024, inregistrata cu o zi in urma.

Contestatia, larg sanctionata public de ONG-uri, politicieni si societatea civila, prin care amintim criticile aduse de APADOR-CH, ActiveWatch, Forum de Experți, a generat opinii de ambele parti ale baricadelor.

In acest publicat, vom explica de ce decizia este una contrara legii fundamentale, cum pericliteaza ea democratia, si in final, ce impact va avea asupra investibilitatii Romaniei pentru afacerile de pretutindeni.

Din motive de facilitare a analizei, am atasat opinia mea mai jos, impreuna cu o adaugire suplimentara:

Opinia noastra (Format Video):

Scurta contextualizare a HOTĂRÂRII CCR nr.2 din 5 octombrie 2024

Inainte sa analizam hotararea, consideram ca este demn sa intram in fondul problemei, atributiile CCR, si ce putea, respectiv ce nu putea CCR sa faca, conform legii:

Cum este reglementata CCR in Romania?

Curtea Constitutionala este o institutie care are rolul protejarii constitutiei, si care da decizii in cea ce priveste interpretarea ei.

ARTICOLUL 142, Constitutie
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Puterea curtii constitutionale este stabilita expres si limitativ prin lege, CCR avand, conform constitutiei, si urmatoarele atributii, care sunt relevante in cazul Sosoaca:

ARTICOLUL 146, Constitutie:

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

[...]

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

In mod exceptional pentru o instanta de judecata, Constitutia nu prevede cale de apel (de altfel nici stabileste mijlocul de realizare a activitatii acestora, lasand acest aspect procedural la latitudinea legiuitorului).

LEGEA nr. 47 din 18 mai 1992 completeaza apoi Constitutia, si stabileste punctual modul prin care Parlamentul alege cei 6 judecatori CCR (3 pentru fiecare camera parlamentara), dar si modul in care se va realiza activitatea de judecata a CCR, care este notabil distincta de cea a instantelor de drept comun.

(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.

Deja, primele indicii ale vulnerabilitatii CCR sunt clar vizibile, in speta faptul ca ele sunt alese de partidele politice care au avut controlul parlamentar si prezidential in anii anteriori, si pe cale de consecinta, ele sunt vulnerabile politizarii.

Desi in mod teoretic, chiar Constitutia prevede niste conditii clare cu privire la experienta judecatorilor, este dificil sa o ecuam cu competenta reala, sau loialitatea acestora fata de constitutie versus persoanele care ii aleg, si care le ofera puterea de a decide:

ARTICOLUL 143 - Constitutie
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Conform Constitutiei, mandatul acestora este inamovibil, cea ce inseamna ca ei nu pot fi "dati afara", sub nici o forma, pe durata mandatului de 9 ani:

ARTICOLUL 145 - Constitutie
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

Desi Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede faptul ca mandatul acestora poate inceta in anumite situatii, opinam ca aceste norme sunt contrare constitutiei, intrucat Legea nu poate limita sau conditiona normele constitutionale prin adaugiri, mai ales cand contravin constitutiei:

Articolul 67, LEGE nr. 47 din 18 mai 1992
(1) Mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează:

a)la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b)în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției de judecător mai mult de 6 luni;
c)în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40 alin. (3) din Constituție, republicată, sau pentru încălcarea gravă a obligațiilor prevăzute laart. 64.

(2) Constatarea încetării mandatului, potrivitalin. (1) lit. a), se face de președintele Curții Constituționale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotărăște în plen, cu votul majorității judecătorilor Curții.

In timp ce Articolul 16, alin 3 si art 40, alin 3 ale Constitutiei se refera mai degraba la conditiile de forma pentru a fi ales ca judecator al curtii (sa fie cetateni romani domiciliati in tara, si sa nu fie membrii unui partid politic), Articolul 64 (care se refera de aceasta data la Legea Organica), aduce urmatoarele obligatii pentru Judecatorii Curtii Constitutionale:

Articolul 64, LEGE nr. 47 din 18 mai 1992

Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați:
a)să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției;

b)să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale;

c)în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă;

d)să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

e)să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;

f)să se abțină de la orice activitate sau manifestări contrare independenței și demnității funcției lor.

Putem vedea ca legiuitorul a incercat sa conditioneze si sa ofere cateva mecanisme de incetare a mandatului CCR, intr-un sistem de auto-reglementare care in opinia noastra excede cadrul constitutional, care prevede clar inamovabilitatea judecatorilor.

Intorcandu-ne la riscurile la adresa democratiei si mecanismele de preventie a acestora, trebuie totusi sa remarcam ca acest mecanism de alegere a judecatorilor constitutionali supremi ai tarii (cel putin din perspectiva constitutionala) nu este una unica in lume, si este aplicata in multe state.

Curtea Suprema Federala in SUA

În SUA spre exemplu, judecătorii Curții Supreme Federale, responsabili cu interpretarea constitutiei sunt numiți de către Președinte și confirmați de către Senat.

Deși acest sistem asigură un anumit control al puterii politice asupra componenței instanței supreme, el este echilibrat de câteva garanții importante:

1. Numirea judecătorilor se face pe viață, ceea ce le asigură independența față de fluctuațiile politice ulterioare numirii.
2. Senatul, dominat uneori de opoziția față de Președinte, poate refuza să confirme un candidat propus de acesta, dacă consideră că nu întrunește condițiile de competență și integritate necesare.
3. Curtea Supremă are o tradiție puternică de independență și o jurisprudență care a impus de multe ori limite constituționale celorlalte puteri, inclusiv Președintelui care a numit judecătorii.

Chiar daca in ultimii ani am vazut controverse cu privire la deciziile acestora, cum ar fi in cazul anularii precedentului generat de Roe v. Wade, aceste situatii sunt rare, si de obicei se limiteaza la subiecte politice de importanta mai redusa, ne-lovind in mijlocul democratiei.

Trebuie notat faptul ca acest sistem, care necesita acordul senatului, dar si al presedintelui, face oarecum dificila incadrarea unor judecatori ostili sau puternic influentati politic, care, prin natura numirii pe viata, nu dau seama nimanui, si pot fi inlocuiti doar dupa decesul unuia dintre judecatori, cea ce face dificila ocuparea ostila a acestei instante.

Tribunalul Constitutional in Spania:

Curtea Constituțională a Spaniei, definită în Titlul IX al Constituției spaniole și guvernată de Legea Organică 2/1979, este compusă din 12 magistrați numiți pentru un mandat de 9 ani, fără posibilitatea realegerii.

Procesul de numire a judecătorilor Curții implică toate cele trei ramuri ale puterii:

• 4 magistrați sunt numiți de Congresul Deputaților
• 4 magistrați sunt numiți de Senat
• 2 magistrați sunt numiți de Guvern
• 2 magistrați sunt numiți de Consiliul General al Puterii Judiciare

Curtea este reînnoită cu o treime din judecători la fiecare 3 ani, conform unui calendar prestabilit:

• Prima reînnoire: Guvern și Consiliul Judiciar
• A doua reînnoire (după 3 ani): Senat
• A treia reînnoire (după încă 3 ani): Congresul Deputaților

De-a lungul timpului, legea care reglementează funcționarea Curții Constituționale (LOTC) a suferit diverse amendamente, în special pentru a face față creșterii volumului de cazuri și pentru a clarifica sau extinde competențele Curții. Aceste modificări au vizat, printre altele:

• Extinderea termenelor pentru sesizarea Curții (L.O. 1/2000)
• Noi reguli privind admisibilitatea cererilor de protecție (cereri de protejare a drepturilor constitutionale) și oferirea unor mijloace suplimentare instanțelor ordinare pentru a soluționa încălcări ale drepturilor fundamentale (L.O. 6/2007)
• Noi instrumente pentru executarea deciziilor Curții (L.O. 15/2015)

Curtea Constitutionala Federala in Germania:

Judecătorii Curții Constituționale Federale a Germaniei sunt aleși de către Bundestag (parlamentul german) și Bundesrat (un organism legislativ care reprezintă cele 16 guverne de stat la nivel federal).

Fiecare dintre aceste organisme selectează patru membri pentru fiecare senat al Curții. Alegerea unui judecător necesită o majoritate de două treimi, o cerință prevăzută de legea normală, nu de Legea fundamentală (constituția).

Președintele fiecărui senat este ales alternativ de Bundestag și Bundesrat, tot cu o majoritate de două treimi.

Procedura de alegere a judecătorilor a suferit modificări în 2015:

• Anterior, Bundestagul delega această sarcină unui comitet special (Richterwahlausschuss), format din câțiva membri ai Bundestagului. Această procedură a fost considerată neconstituțională de mulți experți.
• Începând cu 2015, Bundestagul alege direct judecătorii prin vot secret în plen. Pentru a fi selectați, candidații trebuie să obțină:
  • O majoritate de două treimi din cei prezenți la vot.
  • Un număr de voturi în favoare care să constituie o majoritate absolută din totalul membrilor Bundestagului, inclusiv cei absenți
• Richterwahlausschuss păstrează doar puterea de a nominaliza candidații.

În Bundesrat, unde sunt reprezentate guvernele celor 16 state germane (fiecare stat având între 3 și 6 voturi în funcție de populație, exprimate en bloc), un candidat are nevoie de cel puțin 46 din 69 de voturi posibile.

Mandatul și condițiile pentru judecători:

• Judecătorii sunt aleși pentru un mandat de 12 ani, dar trebuie să se pensioneze la împlinirea vârstei de 68 de ani, indiferent de durata servită din mandat.
• Realegerea nu este posibilă.
• Un judecător trebuie să aibă cel puțin 40 de ani și să fie un jurist bine pregătit.
• Trei din opt membri ai fiecărui senat trebuie să fi activat ca judecători la una dintre instanțele federale.
• Ceilalți cinci membri ai fiecărui senat au, de obicei, experiență anterioară ca juriști universitari, funcționari publici sau avocați.

După încheierea mandatului, majoritatea judecătorilor se retrag din viața publică, cu câteva excepții notabile, precum Roman Herzog, care a fost ales președinte al Germaniei în 1994, la scurt timp înainte de finalul mandatului său de președinte al Curții Constituționale Federale.

Dintre ceilalți cinci membri ai fiecărui senat, majoritatea judecătorilor au activat anterior ca juriști universitari, ca funcționari publici sau ca avocați.

După încheierea mandatului, majoritatea judecătorilor se retrag din viața publică. Cu toate acestea, există câteva excepții notabile, cea mai remarcabilă fiind Roman Herzog, care a fost ales președinte al Germaniei în 1994, la scurt timp înainte de sfârșitul mandatului său de președinte al Curții.

Judecata Curtii Constitutionale

Similar cu situatia instantelor de drept comun, CCR, ca forma de exercitare a puterii judecatoresti nu poate sa se pronunte decat in limitele a ce ii permite legea, aceasta limitare fiind numita competenta materiala instanței.

Asta inseamna ca instantele nu pot stabili spre exemplu ca pot judeca aspecte ce nu le revin lor, cum ar fi, in cazul doamnei Ivanovici Sosoaca, judecarea loialitatii ei fata de constitutie.

Aceasta judecata subiectiva revine:

• Instantei de drept comun: Cu privire la incalcarea legii penale de catre doamna Ivanovici Sosoaca, care poate astfel sa ii interzica dreptul de a vota sau de a fi votata.
• "Instanta votului": Cu privire la incalcarea legilor morale, nescrise, prin diversele comportamente considerate neortodoxe, imorale, sau antisociale care nu sunt pedepsite de lege.
  
  Judecatorul acestei "instante" sunt tocmai cetatenii cu drept de vot, care pot alege, prin vot egal, cine merita, si cine nu merita pozitia de presedintele tarii.

Mai mult, pe langa competenta materiala, un alt element esential este ca instanta nu se poate pronunta decat asupra a ce a fost investita, principiu numit "Nu ultra petita", care sta la baza dreptului continental (dreptul civil), la baza dreptului international public si tine de principiul disponibilitatii.

In situatia Curtii Constitutionale, situatia este oarecum nuantata totusi de faptul ca constitutia prevede faptul ca cauzele supuse judecatii Curtii Constitutiionale nu pot fi retrase de catre petent, intrucat respectarea constitutiei este aspect de ordine publica.

Chiar si asa, legea prevede clar conditiile de sesizare ale CCR, conditii in lipsa careia instanta nu se putea pronunta.

Aceste mecanisme au un rol dual, in primul rand pentru a preveni incarcarea Curtii Constitutionale cu efort nejustificat, si pe plan secundar, pentru a limita puterea CCR si a nu o face o putere care poate decide discretionar, si lipsita de control democratic directia tarii.

Deci, primul pas pe care il face orice instanta este sa isi verifice competenta materiala, si sesizarea corecta, daca prin lege, sau in cazul asta constitutie, se prevede astfel.

Acest aspect este important pentru ca CCR se poate intr-adevar sesiza cu privire la constitutionalitatea unui partid politic, dar DOAR daca acest aspect se face pe caile legale, respectiv:

Articolul 39, LEGE nr. 47 din 18 mai 1992
(1) Curtea Constituțională decide asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.
(2) Contestația privind constituționalitatea unui partid politic poate fi formulată de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Președintele Camerei poate formula contestația numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorității membrilor săi.
(3) Contestația trebuie motivată și va fi însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Spre deosebire de situatia anterioara, in care prin lege credem ca s-a anulat sau temperat nepermis inamovabilitatea judecatorilor CCR (desi intr-un mod favorabil democratiei), in aceasta situatie, legea doar a stabilit mijlocul de functionare al CCR dpdv. procedural, aspect ce Constitutia lasa la latitudinea legiuitorului si al CCR.

Putem vedea insa ca in situatia hotararii data de majoritatea CCR, desi acestia aduc aminte de neconstitutionalitatea anumitor opinii politice ale candidatului Sosoaca, ei refuza sa declare partidul constitutional, tocmai din considerentul ca legea nu le permite.

Astfel, CCR trebuia sa se limiteze tocmai la verificarea prevazuta de punctul Articolul 146, punctul f al constitutiei:

Curtea Constitutionala [...]: veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului

Citand de pe propriul site al CCR, accesibil aici:

In timp ce aceste informatii, prezente pe site-ul institutiei, sunt doar un Codex al informatiilor legislative, care doar ele devin obligatorii CCR, ce este vizibil chiar prima facie este ca daca exista si alte motive de control, ele sunt neclare si complet neprevizibile cetatenilor.

Legile unui stat democratic trebuie sa fie previzibile, usoare de inteles, si accesibile tuturor. Cum este obligatia tuturor sa respectam legea, ea nu poate sa fie interpretabila doar de genii ale dreptului, ci trebuie sa fie informatie digerabila de oricine.

In timp ce este normal ca instantele sa trateze situatii de exceptie in mod exceptional, acele situatii nu trebuie sa se transforme din clarificari in completari ale legii.

Opinia judecatorului in opozitie - Doamna Laura Iuliana Scantei

Despre acest aspect discuta chiar si judecatorul in minoritate, care explica, printre altele (culegand informatiile subliniate de judecatoarea in minoritate), ca:

[...] Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, [...]

[...] Competenţa Curții vizează îndeplinirea 18 de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată. [...]

Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios subiectiv, pentru că nu vizează protecția unor drepturi subiective ale unor particulari determinați, motiv pentru care procedura în fața Curții pentru soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor se desfășoară în temeiul dispoziţiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, fără înştiinţarea părţilor, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.

Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție și lege, la depunerea candidaturii).

Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează.

Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.

Nu putem decat sa ne aliniem la interpretarea acesteia corecta a Constitutiei, aceasta constatand in mod CORECT ca nu este atributul CCR sa se pronunte asupra legitimitatii morale ale doamnei Ivanovici Sosoaca.

Aceasta aduce in vedere si lipsa unei interdictii constitutionale, necesare in prealabil pentru interzicerea unui candidat de la vot (spre exemplu, in cazul in care a comis o infractiune care a prevazut pedeapsa complementara de interzicere a dreptului de vot si de a fi ales):

14. Interdicțiile constituționale și legale menționate mai sus nu sunt incidente în cazul persoanei a cărei candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2024 a fost contestată în Dosarul nr. 3043F/2024, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasă care să fi fost depusă la dosar.

Si critica dur adaugarea la lege generata de decizia CCR:

În absența unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituție sau de lege, menționate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competențe, Curtea Constituțională nu poate să stabilească noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția de a candida.

Aceasta incheie prin a aduce critici cu privire la echitatea procesului, care odata transformat intr-un proces subiectiv, de natura sa stabileasca interdictii ale drepturilor persoanelor, ele trebuie sa respecte anumite standarde impuse de lege, constitutie, si tratatele la care Romania face parte, spre exempu CEDO:

16. Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României.

Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției.

Si acest punct este valid, intrucat oricine merita dreptul la un proces echitabil, aspect ce presupune dreptul acestuia de a fi consultat, de a pune in dubiu probele si inscrisurile prezentate, si in final asigurarea tuturor garantiilor procedurale cu privire la drepturile celor pusi in acuzatie.

In timp ce judecatorul in opozitie isi intemeiaza argumentele pe aspecte ce tin de principiile fundamentale ale statului de drept si al justitiei, majoritatea aduce aminte de mai multe aspecte subiective care reies din inscrisuri depuse (cumva) in fata CCR, si de care aceasta a luat act, fara (evident) ca doamna Ivanovici Sosoaca sa poata cumva sa analizeze, si sa ofere contraargumente asupra legitimitatii acestora:

Opinia Majoritatii

Pentru a simplifica citirea acestei Hotarari, am impartit-o in paragrafe pentru a ii face un cuprins. Pentru a minimiza impactul subiectivitatii, am folosit AI in sumarizarea hotararii, si am eliminat opiniile critice cu privire la hotarare oferite de modelul AI:

1. Paragrafele 1-4: Aceste paragrafe stabilesc cadrul procedural al contestației.
   
   Este notabil că procedura de soluționare se desfășoară fără înștiințarea părților, doar cu participarea reprezentantului Ministerului Public, conform art.52 din Legea nr.47/1992 și art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004.
   
2. Paragrafele 5-17: Aceste paragrafe argumentele primei contestatoare, Amalia Bellantoni.
   
   Aceasta sugerează că din Constituție "pot fi deduse și condiții suplimentare" pentru candidați, o abordare juridică neconvențională. Contestatoarea face referire la articole constituționale precum art.1 alin.(1), (3) și (5), art.2, 80, 91, 148 și 149, încercând să construiască un cadru de evaluare a candidaților bazat pe interpretări extinse ale acestor prevederi.
   
   O particularitate interesantă este argumentul că statutul României de membru UE și NATO ar trebui să influențeze criteriile de eligibilitate pentru funcția prezidențială, ceea ce reprezintă o extindere semnificativă a interpretării tradiționale a condițiilor de eligibilitate.
   
   1. Participarea la o recepție la Ambasada Rusiei în 2021:
      Este remarcabil că contestatoarea consideră acest act diplomatic ca fiind incompatibil cu candidatura prezidențială. O abordare neobișnuită este interpretarea prezenței la un eveniment diplomatic ca indicator al loialității constituționale.
   2. Incidentul cu jurnaliștii italieni:
      Contestatoarea prezintă un incident în care doamna Șoșoacă ar fi fost implicată într-o dispută cu jurnaliști străini. Este notabil că acest incident personal este adus ca argument împotriva eligibilității pentru o funcție publică.
   3. Declarații considerate pro-ruse și anti-occidentale:
      O particularitate interesantă este modul în care opiniile politice ale candidatei sunt prezentate ca potențiale încălcări ale obligațiilor constituționale. Aceasta ridică întrebări despre granița dintre libertatea de exprimare politică și obligațiile constituționale ale unui candidat.
   4. Participarea la evenimente organizate de Ambasada Rusiei după începerea războiului din Ucraina:
      Este notabil că aceste participări sunt prezentate ca dovezi ale unei orientări politice incompatibile cu funcția prezidențială, sugerând o legătură directă între opțiunile de politică externă și eligibilitatea constituțională.
   5. Propuneri legislative controversate:
      Contestatoarea menționează propuneri legislative ale doamnei Șoșoacă, inclusiv una privind anexarea unor teritorii ucrainene. O abordare neobișnuită este prezentarea acestor inițiative legislative ca dovezi ale nerespectării Constituției.
   6. Acuzații de colaborare cu servicii secrete străine:
      Este remarcabil că sunt aduse în discuție presupuse legături cu servicii de informații străine, fără a oferi dovezi concrete. Această abordare ridică întrebări serioase despre standardul de probă necesar în astfel de contestații.
   7. Discursuri în Parlamentul European:
      Contestatoarea citează discursuri ale doamnei Șoșoacă în Parlamentul European, interpretându-le ca fiind anti-occidentale. Este notabil cum declarațiile făcute într-un for democratic sunt prezentate ca potențiale motive de descalificare pentru o candidatură prezidențială.
   8. Comportament public considerat agresiv:
      Sunt menționate incidente în care comportamentul doamnei Șoșoacă ar fi fost agresiv. O particularitate interesantă este modul în care aceste incidente personale sunt legate de capacitatea de a îndeplini funcția prezidențială.
3. Paragrafele 18-22: Argumentele contestatorului Mihai Gheorghe Ursa
   
   Aceste paragrafe prezintă argumentele celui de-al doilea contestator. Este notabil că acesta încearcă să lege constituționalitatea partidului care propune candidatura de eligibilitatea candidatului.
   
   O abordare neobișnuită este sugestia că un partid politic care nu respectă anumite prevederi constituționale nu ar putea propune candidați la președinție.
   
4. Paragrafele 23-24: Conexarea dosarelor
   
   Deși aparent o chestiune procedurală de rutină, conexarea dosarelor are implicații semnificative. Este remarcabil că această decizie permite Curții să analizeze o gamă mai largă de argumente împotriva candidaturii într-o singură hotărâre. Această abordare ar putea influența modul în care Curtea evaluează cumulativ argumentele prezentate.
5. Paragrafele 25-30: Stabilirea competenței CCR și prezentarea condițiilor de eligibilitate
   
   În această secțiune, Curtea își stabilește competența și prezintă condițiile de eligibilitate. O particularitate interesantă este distincția pe care Curtea o face între condițiile de formă și cele de fond. Este notabil cum această distincție este folosită pentru a sugera o interpretare extinsă a criteriilor de eligibilitate, dincolo de cele explicit menționate în lege.
6. Paragrafele 31-41: Argumentarea privind valorile constituționale
   
   Curtea dezvoltă o argumentație extinsă despre valorile constituționale, democrație și statul de drept. O abordare neobișnuită este accentul pus pe integrarea euroatlantică ca element definitoriu al democrației românești.
   
   Este remarcabil modul în care Curtea leagă aceste valori de criteriile de eligibilitate pentru funcția prezidențială, deși această legătură nu este explicit menționată în legislație.
7. Paragrafele 42-48: Interpretarea jurământului prezidențial
   
   Această secțiune prezintă poate cea mai controversată parte a hotărârii. Este notabil modul în care Curtea deduce din jurământul președintelui noi condiții de eligibilitate pentru candidați. O abordare neobișnuită este transformarea unui act post-electoral (depunerea jurământului) într-un criteriu pre-electoral de eligibilitate.
8. Paragrafele 49-57: Competența CCR de a verifica constituționalitatea candidaturilor
   
   Curtea își justifică competența extinsă de a verifica constituționalitatea candidaturilor. Este remarcabil modul în care Curtea interpretează propria competență, extinzând-o dincolo de verificarea simplă a condițiilor legale.
   
   O particularitate interesantă este argumentul privind necesitatea unui "filtru constituțional" în procesul electoral.
9. Paragrafele 58-62: Analiza conduitei doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă
   
   În aceste paragrafe, Curtea analizează conduita și declarațiile publice ale candidatei.
   
   Este notabil că Curtea se angajează într-o evaluare a comportamentului politic al unui candidat, o abordare neobișnuită în contextul verificării eligibilității.
10. Paragrafele 63-65: Concluzia și decizia CCR
    
    Curtea concluzionează că doamna Șoșoacă nu îndeplinește noile condiții de eligibilitate stabilite în hotărâre. Este remarcabil că decizia se bazează pe criterii care nu sunt explicit prevăzute în legislația electorală.
    
    O abordare neobișnuită este anularea înregistrării candidaturii pe baza acestor noi criterii.

Opiniile emise in spatiul public

Opiniile modelelor AI populare pe piata:

Mai jos, am decis sa ofer si opiniile "neutre" si detasate ale celor mai populare modele AI, impreuna cu prompt-ul utilizat pentru fiecare dintre acestea.

Am utilizat variantele Chat standard la data de 09.10.2024, pentru modelele Claude 3.5 Sonnet, respectiv ChatGPT o1-preview.

Am utilizat varianta AIStudio (Temperatura 0), pentru ca varianta prin intermediul platformei "gemini.google.com" genera halucinatii

Opiniile ONG-urilor:

Numeroase ONG-uri au lansat critici de principiu cu privire la modul prin care CCR si-a excedat atributiile, intr-o solutie vadit eronata.

Opiniile personalitatilor publice:

Variantele in original pot fi accesate folosind link-urile mentionate mai sus.

Opiniile profesionistilor in Drept

Fostul Judecator Cristian Danilet condamna solutia CCR

„Traducerea” hotărârii CCR în cazul Șoșoacă

**Hotărârea CCR cu privire la Diana Șoșoacă este arbitrară, adică contrară valorilor constituționale pe care Curtea este obligată să le respecte.**

Cristi Danilet

Avocata Silvia Uscov aduce aminte de o carte a unui fost judecator CCR:

Punctul de vedere al fostului Judecator CCR Augustin Zegrean:

Alte articole relevante cu opiniile expertilor:

„Un control excesiv. Nu e o surpriză”. Trei experţi în Drept constituţional desființează decizia prin care CCR i-a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă - HotNews.ro

Decizia Curții Constituționale de a-i invalida candidatura Dianei Șoșoacă nu face decât să confirme o practică instituţională pe care românii au ignorat-o -

HotNews.roLaurențiu Ungureanu

Candidatura Dianei Șoșoacă și motivarea CCR. Prof. Liviu Drăgănescu, fost procuror la Curtea Constituțională, aduce la lumină un lucru extrem de interesant

Subiectul principal al acestor zile este legat de admiterea, de către CCR, a contestației înaintate şi de anularea Deciziei BEC privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru președinție

DCNewsAndreea Deaconescu

Judecătorii CCR – între cenzura opiniilor politice și apărarea democrației. De ce cazul Șoșoacă nu este (doar) despre Diana Șoșoacă

Hotărârea a cinci judecători de la Curtea Constituțională a României (CCR) de a respinge candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă stârnește controverse. Și-a depășit CCR atribuțiile când a respins candidatura politicienei extremiste? În timp ce unii se tem că decizia ar putea fi folosită,…

Europa Liberă România (RFE/RL)George Costiță

Opiniile candidatilor principali din cursa la Presedentia Romaniei:

Similar, se pot utiliza link-urile sub fiecare imagine pentru a consulta si verifica sursa oficiala a informatiilor, asa cum este normal sa facem cu orice articol de presa.

Opiniile domnului Marcel Ciolacu:

Opiniile domnului Mircea Geoana:

Opiniile doamnei Elena Lasconi:

Opiniile domnului George Simion:

Opiniile domnului Nicolae Ciuca:

Mai departe, Nicolae Ciuca realizeaza un videoclip prin care condamna dur decizia CCR, considerand-o un asalt la adresa democratiei, si invinuind PSD pentru decizie, intrucat acestia au ales o majoritate din judecatorii CCR responsabili de decizie.

Opiniile doamnei Diana Sosoaca:

Documente si informatii suplimentare:

Mai jos, avem mai multe probe si informatii care au fost citate in articol sau care tin de substanta sa.

Hotararea CCR, link si varianta de descarcat:

Pentru a facilita informarea, am atasat hotararea in format imagine, impreuna cu varianta originala accesibila aici, sau in copie, aici (daca dispare, cumva):