Avocatii au interzis domeniile web generice. De ce este o idee proasta?
Uniunea Națională a Barourilor din România a interzis domeniile web generice. Decizia vine după ce Baroul Cluj a dat o hotărâre cu caracter interpretativ, prin care clarifică ca utilizarea domeniilor de acest gen e interzisă și în Cluj. În articol analizăm prudența avocaților și de ce lipsește.
Este, posibil, unul dintre ultimele demersuri in favoarea profesiei de avocat pe care o fac, cum celelalte par sa se fi lovit de ziduri extrem de inalte.
Totusi, cred ca este de bun augur, si de respect fata de avocatii cu care am colaborat in ultimii ani, sa fac o ultima nota de informare pe un subiect contencios, dar inteles profund gresit, de marea majoritate a avocatilor.
Scurt istoric al deciziei UNBR
In 2012, Curtea de Apel din Versailles a decis ca utilizarea domeniilor web "avocats-paris.org" respectiv "avocat-divorce.com", dar si domenii de tipul "avocat-X" pot reprezenta o forma de concurenta neloiala.
Logica utilizata de Curtea de Apel din Versailles, partial fondata, se baza pe realitatea modului in care functiona Google in 2012, inca fiind vulnerabil la anumite atacuri sau actiuni care aveau efectul de a manipula motorul de cautare.
În ceea ce privește menționarea în numele de domeniu a activității sale principale, și anume litigiile de divorț, aceasta era de natură să creeze o concurență neloială, deoarece atunci când se introducea cuvântul 'avocat' într-un motor de căutare, publicul accesa imediat site-ul său, care apărea la începutul paginii de rezultate - Curtea de apel Versailles (Tradus automat)
Este adevarat ca in acea perioada, Google era mult mai susceptibil la astfel de atacuri, iar situatia era de natura sa dezavantajeze alti avocati specializati pe divorturi la ei in tara.
In dorinta de a imbunatati calitatea normelor statutare, conducerea UNBR a inglobat strategiile utilizate de Franta in reglementarea nationala, adaugand, la statut:
Adresa domeniului de internet al formelor de exercitare a profesiei nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Folosirea termenilor generici este permisă numai dacă este asociată cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu inițialele acesteia.
Timpul a trecut, si nimeni nu a avut probleme, iar in Cluj, Bucuresti, si peste tot in tara au aparut domenii care nu au ridicat nimanui privirea:
Vezi profilul pe NNDKP
Domeniul privacyoutloud.ro, utilizat pentru blogul NNDKP despre protejarea vietii private, GDPR, etc, este un exemplu de domeniu tolerat, pana acum.
Baroul Cluj da o hotarare cu caracter mai degraba neconcurential decat cu intentia de a proteja concurenta
Evident insa, situatia nu a putut sa persiste, pentru ca la Cluj, din motive distincte protejarii avocatilor din punctul meu de vedere, au aparut nemultumiri cu privire la lansarea unor avocati mai tineri (30-40 ani) in industrie.
Reusind sa atinga o cota de piata semnificativa, au tras covorul de sub multi profesionisti traditionali. Evident, succesul a determinat si un grad mai mare de scrutin, scrutin care a ajuns sa gaseasca culpa acestora - domeniile utilizate, si faptul ca folosesc Google Ads.
BlajLaw
Blaj-Law, una dintre cele mai contencioase firme de avocatura din tara, din prisma strategiei agresive (dar complet legale si de bun simt) de content marketing si SEO
eu admin pe site
Nexum Legal, brandul utilizat de Calian Ciortea SCA, a fost si el determinat ca fiind nelegal.
Roxana Pop
Roxana Pop, un alt avocat profund criticat de Baroul Cluj, din prisma licitarii pe reclame Google Ads.
Unul dintre principalii avocati implicat in acest demers normativ, doamna avocat Budusan Luiza, pare sa fi incercat sa imite "succesul" avocatilor mai sus mentionati, achizitionand reclame pe Google, si luandu-si domenii generice, fara ca insa utilizarea acestora sa se fi materializat in succesul preconizat.
Mai jos, am decis sa separ opinia mea persoanal de articol, tocmai pentru a nu ii strica perceptia de impartialitate. Am emotii puternice cu privire la cea ce eu percep ca pe o forma de sanctionare a concurentei loiale si inovatiei.
Opinie personala despre demersurile doamnei Luiza Budusan
Personal, sunt profund dezamăgit de comportamentul ăsta, indiferent din ce parte și din ce domeniu vine. Când un om face niște fapte, vede că nu se prea pricepe la ele, și decide să facă lobby pentru a le interzice, doar a sancțiune a concurenței neloiale nu îmi pare.
Nu o cunosc personal, n-am vorbit niciodată cu ea, dar faptele ei vorbesc multe, și nu în favoarea ei.
Eu nu voi avea niciodată o fărâmă de respect față de oamenii care abuza de puterea pe care o au în calitate de conducători a unui grup de oameni pentru a sancționa sau interzice ce face o categorie din grupul condus care începe să depășească, profesional, față de conducător.
Sunt de acord cu demersurile pentru reglementarea unei profesii, si inteleg temerile care pot fi generate de altfel de complexitatile unui domeniu tehnic, si oarecum ezoteric.
Dar de acolo pana la a considera ca e neconcurential un domeniu doar dupa ce tu la randul tau incerci si nu iti iese se cheama om de rea credinta si scarba pe care societatea trebuie sa o sanctioneze.
Si imi asum ce spun, pentru ca stiu sigur ca sunt multi altii care sunt dezamagiti de astfel de comportamente, dar din motive de diplomatie si strategie, evita sa expuna cea ce cred.
In orice caz, cum strategia nu a functionat, un val de demersuri disciplinare au pornit din Cluj, care insa nu isi gaseau insa normele care sa le justifice. Pe surse, cercetati disciplinar au fost Blaj Bogdan (Blaj-Law.ro), Călian Ciortea SCA (nexumlegal.ro), SCA Basarab Todor Gaga - "Vertis Legal" - https://vertis.ro/
In opinia noastra, demersurile nu au avut un caracter de a sanctiona fapte ilicite, ci mai degraba de a sanctiona avocatii cu o prezenta online buna. De altfel, ele nu s-au lovit de solutii de sanctionare, pentru ca nu existau normele legale pentru a le intenta.
Astfel, la insistentele doamnei Luiza Budusan, Baroul Cluj emite o interpretativa (Hotărârea nr.108/ 13.05.2024) prin care sanctioneaza aceste domenii. Noi credem ca lobby-ul realizat de doamna avocat a avut un caracter personal, iar nu unul in beneficiul profesionistilor in drept.
Hotararea nr 108/13.05.2024, prin care Baroul Cluj interzice utilizarea domeniilor web.
Argumentul invocat de Baroul Cluj sunt ca prin acest demers, ei aplica Legea 11/1991, pentru ca interzic concurenta neloiala.
In opinia noastra insa, hotararea este lipsita de un dram de proportionalitate, si practic interzice o prezenta moderna online din partea avocatilor. Vom discuta asupra aspectelor tehnice mai jos.
Solutia este votata aproape cu unanimitate, singurul avocat in opozitie fiind domnul avocat Chertes Dan, care protesta public solutia baroului Cluj, in care este consilier local.
Astfel, acesta transmite un Memoriu UNBR prin care isi fundamenteza nemultumirea cu privire la solutie, pe care o contesta public:
Dan Chertes
In dimineata urmatoare, Clujust publica un articol in care arata ca de fapt, Dan Chertes ar fi fost vizat de solutie, intrucat avea domeniul avocaturaltfel.ro.
Prin intermediul Social Media, Dan Chertes critica articolul sus mentionat, afland pe surse ca acesta a continuat discutia pe grupuri de avocati pe Facebook, pornind discutii destul de intense.
In Iulie 11, asteptand solutia CUNBR cu privire la acest demers, acesta publica un articol in care incearca sa explice de ce nu reprezinta concurenta neloiala reclama pe Google sau domeniile:
Dan Chertes
In dimineata zilei de astazi, el publica un articol in care clarifica ca UNBR a venit cu solutia, si este una de admitere, si raspandire a acestei interpretari la nivel national.
Aspecte tehnice de luat in calcul
Este adevărat că în trecut, deținerea de domenii web care conțineau cuvinte cheie relevante pentru domeniul de activitate putea influența semnificativ poziționarea în rezultatele de căutare ale motorului Google.
Această practică, cunoscută sub numele de "Exact Match Domain" (EMD), permitea site-urilor web să obțină un avantaj competitiv prin simpla alegere a unui nume de domeniu care includea termeni cheie pentru industria lor.
Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut și algoritmii de căutare au evoluat, Google a sesizat potențialul efect negativ al acestui fenomen asupra calității rezultatelor de căutare și, implicit, asupra propriei afaceri de publicitate.
Dacă utilizatorii nu găseau rezultatele dorite și migrau către alte motoare de căutare, acest lucru ar fi afectat în mod direct veniturile Google din publicitate. Era în interesul lor să se asigure că rezultatele căutărilor sunt relevante, de înaltă calitate și de încredere, pentru a menține utilizatorii pe platforma lor și a le oferi o experiență de căutare superioară.
În 2012, Google a implementat o actualizare semnificativă a algoritmului său, cunoscută sub numele de "Exact Match Domain Update" (EMD Update).
Această actualizare a avut ca scop limitarea avantajului nemeritat obținut de site-urile web prin simpla utilizare a unor domenii cu cuvinte cheie relevante.
Practic, Google a introdus noi factori de ranking și a ajustat importanța acordată numelui de domeniu în algoritmul său, astfel încât site-urile cu domenii generice să nu mai beneficieze de un boost artificial în clasament.
Este important de menționat că algoritmul Google este într-o continuă evoluție, cu actualizări frecvente menite să îmbunătățească calitatea și relevanța rezultatelor de căutare. Uneori, anumite strategii considerate a fi de rea-credință sau care exploatează vulnerabilități ale algoritmului pot funcționa pe termen scurt.
Cu toate acestea, acestea nu reprezintă o dovadă solidă a eficienței pe termen lung și pot fi rapid contracarate de actualizările ulterioare ale algoritmului.
O analiză a rezultatelor de căutare pentru zone geografice și domenii de activitate foarte competitive, precum serviciile juridice în București sau Cluj, va arăta că domeniile cu cuvinte cheie nu apar neapărat pe primele poziții în clasament.
Motivul pentru care unele site-uri nu se poziționează bine în rezultatele de căutare nu ține neapărat de domeniul ales, ci mai degrabă de lipsa eforturilor de optimizare pentru motoarele de căutare (SEO) și de calitatea generală a site-ului.
Poziționarea bună pe Google este influențată de o multitudine de factori, printre care se numără:
- Calitatea și relevanța conținutului: Site-urile web care oferă conținut original, bine structurat, informativ și relevant pentru nevoile utilizatorilor au mai multe șanse să se claseze mai bine în rezultatele de căutare. Dezvoltarea de articole educative, care răspund întrebărilor și nevoilor potențialilor clienți, poate îmbunătăți semnificativ vizibilitatea site-ului.
- Optimizarea tehnică a site-ului: Aspecte precum viteza de încărcare, compatibilitatea cu dispozitivele mobile, structura de navigare, meta descrieri și etichete de titlu optimizate, precum și utilizarea corectă a elementelor semantice HTML, pot influența pozitiv clasamentul unui site în rezultatele de căutare.
- Backlink-urile (link-urile primite de la alte site-uri): Numărul și calitatea link-urilor primite de la alte site-uri web relevante și de încredere reprezintă un factor important în algoritmul Google. Aceste link-uri sunt percepute ca "voturi de încredere" și semnalează faptul că site-ul oferă conținut valoros și este o autoritate în domeniul său. Absența link-urilor de la surse de încredere, precum articole de presă, menționări în publicații de specialitate sau de la alte autorități în domeniu, poate avea un impact negativ asupra poziționării site-ului.
Principiile E-E-A-T nu sunt corelate cu keyword-urile din domeniu sau URL
Desi Google isi finiseaza constant algoritmele, insa "legile" - adica standardul EEAT promovat de acestia ramane constant, si nu este neconcurential sub nici o forma. O copie a acestuia e prezentata mai jos.
Or daca se analizeaza ghidurile de mai sus, putem vedea ca Google nu are, ca parte a strategiei sale de ranking, evaluarea dupa keywords. In schimb, sunt alte metode prin care acestia incearca sa isi dea seama de valoarea unui site web pentru internauti.
Similar cu modul în care articolele academice sunt evaluate în funcție de numărul de citări primite, site-urile web sunt evaluate de Google în funcție de "popularitatea" și "citările" lor online. Lipsa de backlink-uri de calitate este unul dintre principalii factori care împiedică un site să se claseze bine în rezultatele de căutare, indiferent de domeniul ales.
Este adevărat că, în lipsa altor factori de diferențiere puternici, Google poate acorda o ușoară preferință domeniilor care includ cuvintele cheie căutate. Totuși, acest efect este minor în comparație cu impactul altor factori de ranking, precum calitatea conținutului, optimizarea tehnică și profilul de backlink-uri al site-ului.
În plus, chiar dacă utilizarea domeniilor generice ar fi descurajată sau interzisă, acest lucru nu ar trebui folosit ca justificare pentru a sancționa persoanele sau companiile care au dezvoltat branduri proprii puternice și recognoscibile.
Indiferent dacă aceste branduri sunt înregistrate oficial ca mărci comerciale sau nu, ele ar trebui să fie permise și protejate, atâta timp cât nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altor entități.
Din punct de vedere tehnic și al bunelor practici în domeniul SEO, argumentele conform cărora utilizarea numelor de domeniu generice ar reprezenta în sine o formă de concurență neloială sau ar influența în mod decisiv clasamentul în rezultatele Google nu sunt susținute de realitățile curente ale industriei.
Cei mai importanți factori de ranking sunt legați de calitatea și relevanța site-ului, de eforturile constante de optimizare și de construirea unei prezențe online puternice și de încredere.
Pentru a avea o imagine clară și obiectivă asupra impactului real al numelor de domeniu generice versus cele de brand în domeniul juridic, ar fi interesant și util de realizat un studiu amplu și riguros despre tendintele de ranking in Romania si impactul keyword-urilor la nivel national.
Un astfel de studiu ar putea analiza un eșantion reprezentativ de site-uri web aparținând avocaților și firmelor de avocatură, comparând performanța în rezultatele de căutare a celor cu domenii generice versus cele cu domenii de brand.
De asemenea, un astfel de studiu ar trebui să ia în considerare și alți factori relevanți, precum vechimea site-urilor, calitatea și cantitatea de conținut, profilul de backlink-uri, precum și eforturile de optimizare SEO depuse de fiecare site în parte. Doar prin izolarea și controlul acestor variabile s-ar putea trage concluzii valide cu privire la impactul real al numelor de domeniu asupra poziționării în rezultatele de căutare.
Decizia, lipsita de fundament tehnic
Chiar si fara un astfel de studiu insa, din perspectivă tehnică și ținând cont de bunele practici în domeniul SEO, decizia de a limita sau interzice utilizarea anumitor nume de domeniu generice în industria juridică nu pare a avea o justificare solidă. Motivele reale din spatele unei astfel de decizii par a fi mai degrabă legate de dorința de a proteja cota de piață și interesele economice ale unor jucători existenți, și nu de a îmbunătăți performanța, calitatea serviciilor sau imaginea profesiei în ansamblu.
Este important ca orice reglementare sau decizie care afectează modul în care profesioniștii își pot promova serviciile online să fie fundamentată pe date concrete, pe o înțelegere aprofundată a realităților tehnologice actuale și pe principiile unei concurențe loiale și transparente.
Limitarea artificială a opțiunilor de nume de domeniu, fără o justificare obiectivă și solidă, poate avea efecte negative asupra inovației, a libertății de exprimare comercială și a capacității avocaților, în special a celor aflați la început de carieră, de a-și construi o prezență online puternică și de a atrage noi clienți.
În același timp, este necesar ca profesioniștii din domeniul juridic să conștientizeze importanța investirii timpului și resurselor în dezvoltarea unor site-uri web de calitate, bogate în conținut relevant și optimizate corespunzător pentru motoarele de căutare.
Domeniile web, deși poate avea o anumită influență, nu este singura și nici cea mai importantă componentă a succesului online. Avocații și firmele de avocatură ar trebui să se concentreze pe crearea unei prezențe online autentice, informative și orientate către nevoile clienților, indiferent de domeniul ales.
În era digitală actuală, în care majoritatea potențialilor clienți caută informații și servicii juridice online, este crucial ca profesioniștii din domeniu să înțeleagă și să se adapteze la cerințele și așteptările în continuă schimbare ale publicului. Acest lucru presupune nu doar optimizarea site-urilor web pentru motoarele de căutare, ci și dezvoltarea de conținut de calitate, cultivarea unei prezențe active pe rețelele sociale relevante și construirea unei reputații solide și de încredere în mediul online.
În final, succesul în atragerea și fidelizarea clienților în industria juridică va depinde de capacitatea avocaților și a firmelor de avocatură de a oferi servicii de înaltă calitate, de a înțelege și a răspunde nevoilor specifice ale clienților și de a se diferenția într-un mod autentic și valoros în peisajul concurențial online.
Concluzie
Personal, sunt dezamagit de mentalitatea de a sanctiona ce nu intelegem, de a interzice progresul si pedepsi avocatii la inceput de drum. Desi intr-o tara democratica, avocatura ar trebui sa aiba o tenta liberala, cu un caracter mai permisiv dat fiind tocmai natura profesiei, in Romania, avocatura este doar o umbra a sistemului mai mare - unul autoritar, restrictiv, si care pedepseste pe cei care incearca sa iasa din multime.
Cand nu voi gasi chirie in Cluj ca student, de acum voi da in judecata municipiul ca e concurenta neloiala. Si consider ca este demn ca avocatii sa nu isi mai ia un spatiu in centrul orasului ca centrul orasului nu are destule spatii pt toti avocatii, si e concurenta neloiala.
Sau poate e concurenta neloiala si ca eu am studii in economie si altii n-au cand ne ducem la un job. Este concurenta neloiala orice nu ne place.
