ONRC V2.0 - Scrisoare Deschisa

În decursul ultimelor săptămâni, ONRC a lansat platforma ONRC V2.0, o platformă menită să îmbunătățească accesul la serviciile cheie ale registrului, să reducă timpii de completare și să aducă în deceniul 2030 activitățile registrului.

Însă, realitatea nu putea fi mai depărtată de planul de pe hârtie. "Digitalizarea" prin lansarea noii platforme a fost lovită de eșecuri de dezvoltare, testarea precară sau chiar inexistentă înainte de lansare și, în final, construirea unei platforme fără o fundație tehnică solidă, deasupra căreia să se poată construi în viitor.

Ce probleme are platforma ONRC V2.0

Din informațiile apărute în spațiul public cu privire la platforma ONRC V2.0, avem următoarele informații despre platformă:

Erorile continuă

Este evidentă prevalența enormă de erori la completarea formularelor prin platforma publică MyPortal.ONRC.ro.

Mai mult, aceleași probleme par să afecteze inclusiv sistemele de backoffice folosite de personalul ORCT, care este frustrat pe bună dreptate de indisponibilitatea sistemului. Deși nu este culpa lor, ei sunt țintele frustrărilor si nemultumirilor, iar legitime, ale beneficiarilor, fie ei antreprenori sau profesioniști.

Drept consecință, viteza de soluționare a dosarelor a scăzut cu 77% de la implementarea ONRC v2.0. Cu această viteză de soluționare, mai multe dosare rămân pe următoarea zi decât se rezolvă, deci, backlog-ul de dosare crește în mărime, iar termenii de amânare, la fel.

În timp ce ne-am aștepta la contrariul, performanța pare să fi scăzut în a doua săptămână de la lansare, care poate releva mai multe:

• Oboseala angajatilor ORC, cu efect in reducerea performantei.
• Acumularea mai multor probleme de sistem decat cele solutionate.
• Demonstreaza ca nu adaptarea la noua platforma determina ineficienta, intrucat asta ar fi presupus o imbunatatire progresiva a performantei de la zi la zi, fapt ce nu se confirma statistic.

Este notabil că dosarele care au fost transmise în afara platformei MyPortal.ONRC.ro (eg: email, înainte de publicare) nu par să fie soluționate frecvent, prioritizate fiind cererile prin platformă, deci, nefiind luate cronologic, probabil din dificultatea de a introduce datele în sistem. De aceea, termenul mediu de rezolvare pare să nu fi crescut atât de mult.

UI/UX greoi și neintuitiv

Digitalizarea presupune analiza cerințelor de business, adică a tuturor actelor normative obligatorii instituției, iar apoi, construirea unei aplicații deasupra nevoilor directe.

Digitalizarea nu presupune digitalizarea 1:1 a procedurii de la ghișeul fizic: nu presupune implementarea limitărilor fizice în lumea digitală, căci dacă implementăm exact elementele ce generează fricțiune și efort suplimentar la ghișeu, ce rezolvăm prin ea?

1. Un exemplu punctual ar fi rezervările de denumire, unde poți folosi maxim 3 încercări de denumire, deși platforma permite LIVE verificarea disponibilității lor. Dacă nu găsești o denumire în 3 încercări (poate încerci să ai un nume interesant sau original), începe antreprenorule de la capăt și reintrodu toate datele.
2. Un alt exemplu bun ar fi lungimea ENORMĂ a fluxului de înregistrare al societăților prin myportal.onrc.ro, unde cantitatea de informații introduse este enormă. Care este rostul introducerii unui flux atât de lung, pentru a stabili cenzori, clauze de excepție, etc., când aceste situații sunt relevante pentru mai puțin de 1% din societăți, dar lungesc timpul de completare cu 10% pentru toți antreprenorii cu excepția acestora?
   
   Degeaba economisești 50 de minute pentru un om din 100, dacă îngreunezi cu 5 minute viața celorlalți 99. În medie, ai consumat inutil 7 ore din viața unor oameni ocupați.

Sistem cu o scalabilitate dificilă (probleme de ordin tehnic)

Chiar din analiza componentei accesibile public - MyPortal.ONRC.ro, se vede în mod direct că sistemul nu poate fi scalat, este probabil mult mai greoi pe sistemele ONRC, și asta pentru că a fost dezvoltat prost:

1. În loc să persiste informația despre cereri în memoria locală a calculatorului clientului, platforma MyPortal.ONRC.ro salvează și încarcă din cloud toate informațiile, la fiecare cerere. Asta înseamnă că rețeaua ONRC este încărcată imens, iar decizia de implementare a crescut presiunea pe rețea cel puțin de 3-4 ori.
2. Sistemul de rezervări de denumire este neoptimizat, ceea ce înseamnă că durează prea mult timp pentru verificarea disponibilității unei denumiri. In mod normal, trebuia sa poata fi verificata disponibilitatea denumirii in timp real, pe un sistem similar cu cel folosit de Incorpo.ro. Mijlocul de functionare al Incorpo.ro a fost deja explicat la ONRC cu speranta de a facilita echipa tehnica.
3. Sunt erori evidente la generarea documentelor, formatarea fiind groaznica, actele constitutive generate fiind generate problematic, si validarile fiind facute slab. Datorita riscurilor de natura juridica generate de astfel de probleme, vor aparea dificultati ulterioare care vor presupune efort de damage control, iar nu de imbunatatire a platformei.

Amanari lungi, si care urmeaza sa creasca:

Conform unei analize pe ultimele date din BERC, până la data de 06.08.2024, viteza de soluționare a cererilor prin BERC a scăzut cu nu mai puțin de 77%.

Asta înseamnă că registratorii care deja munceau peste program pentru a asigura respectarea termenelor legale, acum nu mai au ore în zi în care să își prelungească programul pentru a putea crește cu 300% performanța de soluționare, astfel încât să se poată menține pragul de amânare de 20-30 de zile.

Adică, nu doar că sistemul nou nu este capabil să recupereze timpii morți din perioada în care se efectua migrarea în noua platformă, ci mai mult, crește numărul de cereri care necesită a fi amânate zi de zi. Din ~2200 cereri introduse în fiecare zi în țară, doar ~520 sunt rezolvate.

Așa cum relevă graficul, chiar și dacă ONRC reușește să ridice performanța de soluționare cu 30% în fiecare lună, termenul mediu de soluționare estimat pentru depunerea de dosare se va ridica la 2 luni, pentru deponenții care își depun cererile în septembrie sau octombrie.

Iar daca in practica, cantitatea de dosare depuse scade pacalindu-ne astfel ca situatia s-a solutionat, acest aspect dovedeste doar ca noua platforma a descurajat infiintarea de firme, fie prin UI/UX-ul greoi, fie prin amanarile colosale generate de actualizare.

Situația este cât se poate de severă, încalcă drepturile beneficiarilor serviciilor ONRC de a avea cererea soluționată într-o zi lucrătoare, din culpa disfuncționalităților sistemului. Oricât de mult ar dori un registrator să reușească soluționarea într-o zi, este imposibil din toate punctele de vedere.

Secţiunea a 7-a Procedura în fața registratorului, Articolul 105, Legea 265/2022

(1) Cererea de înregistrare în registrul comerțului se soluționează de către registrator, pe bază de înscrisuri, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea cererii.

Să nu spunem că chiar și prin decizia inițială de "închidere" a serviciilor esențiale ale registrului comerțului, s-a luat o decizie care a impactat timpii de soluționare, din vina mijlocului de implementare ales de furnizor.

O astfel de migrare se face pe loc, în câteva ore, nu în câteva săptămâni, iar rezultatul care inițial părea promițător, s-a dovedit a nu fi în măsură să scuze absolut nimic.

Ca sa facem lucrurile si mai roz, Romania este in stare de a intra in infringement, intrucat Directiva 2019/1151, care s-a introdus in dreptul intern prin Legea 265/2022, a fost incalcata in mod vadit prin cresterea timpilor de solutionare a cererilor peste termenul impus de aceasta - de 5 zile:

7)   Statele membre se asigură că constituirea online este finalizată în termen de cinci zile lucrătoare, în cazurile în care societatea comercială este constituită în mod exclusiv de către persoane fizice care utilizează formularele-tip prevăzute la articolul 13h, iar în celelalte cazuri în termen de zece zile lucrătoare, de la ultima dintre următoarele date:

(a) data îndeplinirii tuturor formalităților necesare pentru constituirea online, inclusiv primirea tuturor documentelor și informațiilor care sunt conforme cu dreptul intern de către de o autoritate sau de către o persoană sau un organism autorizat în temeiul dreptului intern să gestioneze orice aspect al constituirii societăților comerciale;

(b) data plății unei taxe de înregistrare, a plății în numerar a capitalului social sau a vărsării capitalului social sub formă de aport în natură, îndeplinirea procedurilor prevăzute de dreptul intern.

În cazul în care nu este posibilă finalizarea procedurii în termenele prevăzute la prezentul alineat, statele membre se asigură că solicitantul este informat în legătură cu motivele întârzierii.

Insa, nimeni nu a fost informat cu privire la motivele reale ale intarzierii, status-ul platformei, status-ul sistemului informatic si nici masurile care se implementeaza pentru a rectifica aceste probleme, contrar directivei.

Incalcari ale principiilor GDPR:

Conform reglementărilor bancare, băncile trebuie să finalizeze proceduri de KYB/KYC pentru înrolarea fiecărui client, iar parte din aceste procese este obținerea notoriului certificat constatator al ONRC.

Această procedură este una generică, aplicabilă tuturor clienților business ai băncilor, și face ca băncile să fie un "client" major al serviciilor ONRC.

Băncile, ca orice entitate, funcționează prin angajați, a căror vieți private trebuie protejate. Astfel, de ce trebuie angajatul băncii să declare unde locuiește, care îi este CNP-ul, și cum bate asta în relație cu Principiul minimizării datelor?

Ce interes legitim sau motiv poate invoca ONRC? Regulamentul GDPR impune foarte clar că datele colectate trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ce este necesar, dar realitatea este că fluxul complex și greoi solicită și informații care nu sunt deloc relevante fluxului de înregistrare și reprezintă doar o metodă de colectare forțată a documentelor, fără un temei legal, prin prisma poziției de unic furnizor de astfel de servicii.

Instituțiile publice refuză să ofere de multe ori CV-ul angajaților pentru că furnizarea locurilor de muncă (și experiența salariatului funcționar public) ar fi problematică și ar încălca GDPR, dar oferă libere datele cetățenilor, care sunt tratați sub alt standard, diferit și cu încălcarea legii.

Articolul 5 - Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal sunt:

[...]

(c) adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”);

[...]


Articolul 25 - Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit

(1)   Având în vedere stadiul actual al tehnologiei, costurile implementării, și natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscurile cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice pe care le prezintă prelucrarea, operatorul, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine, pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea, care sunt destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, și să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerințele prezentului regulament și a proteja drepturile persoanelor vizate.

Impactul Problemelor ONRC

În timp ce frustrările și tensiunea cresc în rândul antreprenorilor, profesioniștilor și angajaților ONRC, problemele se acumulează, iar chiar și într-o situație ideală, o soluție nu pare a fi identificată și anunțată.

Până la remedierea problemelor, să analizăm prejudiciile efective ale statului român:

Venituri Bugetare Nerealizate

Antreprenorii neînregistrați nu vor pune stop activităților lor pentru că ONRC nu se mișcă rapid, ci vor face alegerea de a lucra în economia subterană, fără să declare veniturile și fără să își plătească taxele.

Întrucât este culpa statului pentru problemele întâmpinate, antreprenorii români sunt acum motivați să sfideze legea, nefiind vina lor că sistemul este gestionat prost. Deși statul are probleme, oamenii au nevoie să trăiască, iar pentru a ne asigura nevoile de trai, trebuie să muncim. Necesitatea de a munci și de a fi productivi nu poate fi stopată de amânări de zeci de zile, poate chiar luni, la ONRC, pentru că nici necesitatea de bani pentru a ne asigura existența nu dispare.

Presupuneri pentru a Fundamenta o Cifră Estimativă a Pierderilor Statului

1. Avem un număr similar de forme legale de funcționare care s-ar fi înregistrat în 2024 cu valorile din 2023 (pentru a nu face calcule mai complexe).
2. Valorile din rapoartele statistice ale ONRC sunt reale, iar fluctuațiile între trenduri la nivel săptămânal sunt neglijabile.
3. 40% din antreprenori vor decide să lucreze la negru temporar, iar 20% vor persista în acest comportament, datorită inerției. Ne vom concentra doar pe cei 20%.
4. Problema se întinde de pe 19.07.2024, până pe 29.09.2024, timp suficient pentru rezolvarea backlog-ului într-o situație realistă.

Calculul efectiv

Calculul numărului zilnic de înmatriculări pentru fiecare lună:

\[ \frac{10727}{31} \approx 346.03, \quad \frac{11487}{31} \approx 370.55, \quad \frac{12097}{30} \approx 403.23 \]

Determinarea numărului total de zile afectate pentru fiecare lună:

\[ \quad 31 \text{ zile pentru iulie}, \quad 31 \text{ zile pentru august}, \quad 29 \text{ zile pentru septembrie} \]

Calcularea totalului înmatriculărilor afectate:

\[\left(346.03 \times 13\right) + \left(370.55 \times 31\right) + \left(403.23 \times 29\right) = 4498.42 + 11487.00 + 11693.77 \approx 27679.19\]

Aplicarea procentului de antreprenori care vor decide să lucreze în continuare la negru:

\[27679.19 \times 0.2 = 5535.84\]

Deci, este aproape cert că mii de antreprenori din România nu își vor înregistra forma legală de funcționare la ONRC, oamenii însă muncind "la negru".

Gaura din buget cauzată de astfel de conduite este dificilă de estimat cu exactitate, însă numărul nu este deloc neglijabil. Dacă considerăm că toate societățile vin cu un aport similar la bugetul de stat, premisă eronată dar bună pentru o estimare preliminară, ajungem la concluzia că întregul fiasco va costa bugetul de stat 445 milioane de RON (0.3337% din totalul încasărilor din TVA și impozitul pe profit).

În timp ce suma reală va fi mai degrabă pe undeva pe la 50.000.000-100.000.000 milioane de RON, pentru că mulți se vor înregistra, eventual, odată ce sumele obținute vor crește, o pagubă atât de consistentă în bugetul de stat nu poate fi ignorată.

Pierderile antreprenorilor de bună credință și a statului de drept

Pentru ceilalți antreprenori, care decid să meargă pe calea corectă, timpul consumat poate însemna pierderea oportunității de business. Este arhicunoscut că oportunitățile sunt limitate de timp, iar practic, amânările vor însemna o veritabilă sancțiune a corectitudinii și dorinței de a lucra legal în țară.

Discutăm despre un subiect greu cuantificabil, dar este mai ușor de identificat pierderile pe care le avem ca societate din cauza corupției, lipsei încrederii în ceilalți și evaziunii fiscale, care devine din ce în ce mai tentantă pentru oamenii corecți care își văd problemele exponențiate din culpa unui stat disfuncțional, care ia decizii imprudente și care niciodată nu își asumă că a greșit.

Este cert că lovitura va mai determina câțiva antreprenori să fugă în străinătate sau să urce în vagonul nelegalității sau legalității discreționare. Iar când legea devine o opțiune și este aplicabilă doar uneori, mai putem discuta de un stat democratic?

Sau sperăm că instanțele, formate tot din oameni care la rândul lor s-au obișnuit să eludeze problemele sistemului pe căi doar parțial legale, vor decide să nu empatizeze cu un vinovat atât de similar lor și să îl pedepsească sever? Oare aceștia nu previzionează aceeași situație și în cazul lor?

Ce este cert este că șirul frustrărilor cu spațiul public va duce spre și mai puțin spirit de echipă, mai multă ură și diviziune într-o societate care deja suferă crunt în acest sens.

Cauzele problemei

In timp ce nu avem toate informatiile necesare pentru a veni cu o concluzie definitiva, aceasta analiza trebuind sa vina din partea ONRC, putem folosi informatiile accesibile public pentru a ne forma o idee despre motivele din care lansaea a fost un esec, si sa tragem niste concluzii de aici.

Incompetenta furnizorului de servicii

Desi bugetele utilizate au fost semnificative, proiectul fiind evaluat la sume enorme comparativ cu sumele necesare unei astfel de platforme, calitatea produsului final a lasat de dorit. Platforma este un esec din punct de vedere arhitectural, si modul de implementare da indicii de lipsa de competente din partea furnizorului de serviciu, dar si de lipsa unui sistem de monitorizare al progresului si rectificare a problemelor pe parcursul derularii proiectului.

Managementul ONRC

În loc să colaboreze cu angajații acestora, participanții din societatea civilă, precum și antreprenorii, în identificarea problemelor ce necesită a fi adresate în noul serviciu, conducerea ONRC nu pare să fi abordat beneficiarii în niciun mod, fapt ce a generat un rezultat precar.

Mai mult, decizia de lansare prematură a platformei, fără lansarea în sistem canary (proiect pilot), nu a permis identificarea erorilor într-un mod care să minimizeze impactul negativ al acestora. În timpul oricărei lansări, primele versiuni au erori/probleme. Deși mai niciodată nu sunt la scara curentă, ele se întâmplă, deci primele zile după o lansare sunt aproape sigur să vină împreună cu probleme, mai ales dacă acestea nu s-au testat intern.

Însă, dacă lansarea era în sistem canary, atunci impactul erorilor era minimal, afectând doar câteva registre care găzduiau proiectul pilot, permițând și ONRC să se concentreze pe rezolvarea problemei, fără presiunea disfuncționalității întregului sistem.

În timp ce nu putem imputa lipsa de competențe tehnice în rândul directorului general / juridic, considerăm că managementul echipei lor tehnice, si directia tehnologia informatiei trebuia să stabilească linii clare pentru lansare.

Lipsa implicării echipei destul de semnificative de oameni tehnici ai ONRC în decizie fie demonstrează lipsa unei delegări eficiente din partea conducerii ONRC, fie disfuncționalitatea intregului departament IT.

Cum nu detinem informatii care sa stabileasca a cui este culpa, putem doar sa conchidem ca fie directiunea ONRC nu a ascultat punctele de vedere aduse de Directia Tehnologia Informatiei, fie nu le-a cerut, fie aceste puncte de vedere au fost precare si lipsite de substanta.

Angajatii ORCT-urilor

Cu excepția departamentului TIC si directiunii ONRC care ar putea avea o parte din vina, nu considerăm că angajații ONRC/ORC-urilor sunt vinovați cu privire la lansare și par la rândul lor să fie afectați de aceasta.

În primul rând, nu este sub nicio formă imputabilă implementarea precară a noilor funcționalități angajaților ORCT-urilor, predominant profesioniști în domeniul juridic, care au fost la rândul lor afectați semnificativ de lipsa de intuitivitate și stabilitate a ONRC.

Mai mult, se pare că sindicatele angajaților din ONRC chiar depun eforturi semnificative pentru a facilita rezolvarea problemei, precum și solicitarea activă a luării de măsuri de către conducerea ONRC.

Într-o perioadă de criză, este necesară colaborarea dintre instituții și beneficiarii serviciilor lor, nicidecum construirea unui zid care să intensifice frustrările ambelor părți.

Vedem că marea majoritate a echipelor ORCT-urilor promovează astfel de măsuri, lucru lăudabil.

Nu considerăm sub nicio formă justificată abordarea unor profesioniști/beneficiari ai serviciilor de a arunca cu pietre în cadrul ORCT pentru erori ale instituției care nu pot fi imputabile lor.

În timp ce înțelegem și împărtășim uneori frustrările colegilor profesioniști în domeniu, mijlocul de soluționare a nemulțumirilor este prin comunicare, iar nu prin ură, frustrare și lansarea de atacuri la adresa funcționarilor.

Considerăm că gradul de transparență și comunicare cu beneficiarii serviciilor trebuie ridicat, dar acest subiect este unul distinct de problemele de față și va fi abordat într-o altă publicație.

Soluții propuse pentru probleme

Deși problema este una substanțială, este relativ simplă de soluționat:

1. Revenirea la vechea platformă (Rollback): Platforma ONRC V1.0 nu era perfectă, dar era funcțională. Era utilă, stabilă și, cu experiență, se putea înregistra o societate în 15 minute. Mai mult, registratorii erau obișnuiți cu ea, cererile fiind rezolvate rapid.
   
   Revenirea la vechea platformă ar trebui să se poată realiza într-un singur weekend, iar datele de pe noua platformă pot fi procesate fie manual, fie migrate automat în vechea platformă. O migrare nu este o procedură tehnică dificilă, iar 2 zile sunt suficiente pentru migrarea înapoi a datelor.
   
   Deși această opțiune poate părea un pas înapoi, ea ar putea oferi o soluție rapidă pentru deblocarea activității și reducerea frustrărilor tuturor părților implicate, până la remedierea problemelor platformei ONRC V2.0.
   
   Consideram ca raportul cost-beneficiu cel mai ideal este generat tocmai de aplicarea acestei solutii, altfel pagubele generate zilnic fiind de ordinul sutelor de mii de RON in venituri bugetare nerealizate.
2. Implementarea unui sistem cu procesare AI pentru a ajuta registratorii: Fiind o situație de criză, se justifică dezvoltarea unor unelte cu AI care să simplifice verificarea corectitudinii datelor din platformă. O astfel de platformă poate fi dezvoltată pro-bono și făcută accesibilă cu titlu gratuit registrului comerțului. Un astfel de sistem poate permite registratorilor să consulte și să analizeze mai în profunzime dosarele, identificând în mod automat problemele de completare, neconcordanțele între date, precum și alte informații cronofage care nu implică utilizarea competențelor juridice ale registratorilor.
   
3. Plata unor sporuri salariale pentru motivarea angajaților ORC în golirea cozii de dosare: Nu este echitabilă și nici eficientă forțarea oamenilor să desfășoare muncă peste program, la un nivel de stres net mai mare, sub aceeași remunerație.
   
   În primul rând, există o corelație ridicată între satisfacția angajaților și productivitatea lor, prin urmare fiind în avantajul organizației construirea unui sistem salarial corect și proporțional cu cantitatea de muncă (Sursa 1, Sursa 2).
   
   În al doilea rând, cantitatea medie de dosare pe cap de registrator dezvăluie deja vulnerabilități ale sistemului, deoarece nu permit registratorilor o analiză efectivă și profundă asupra dosarelor.
   
   În lipsa unui sistem care să degreveze aceste probleme (soluția #1), este necesară motivarea atenției și efortului în alt mod, respectiv prin sporuri salariale care să justifice munca după program. Nimeni pe planetă nu poate soluționa în 10-20 minute un dosar de zeci de pagini fără să mai facă greșeli.
   
   Deși legea privind remunerarea cadrului instituțiilor publice limitează oarecum creativitatea și sistemul de remunerare, vedem cel puțin următoarele măsuri care pot ajuta la curățarea backlog-ului și care pot reduce cantitatea de efort pentru angajați:
   1. Sporuri pentru timpul suplimentar petrecut la muncă. Remunerarea poate fi făcută chiar retroactiv, dat fiind faptul că BERC stochează toate detaliile privind data hotărârii registratorilor, deci se pot ușor identifica perioadele de check-in/check-out ale angajaților și stabili o remunerație echitabilă în consecință. Remunerația echitabilă și proporțională cu efortul este direct corelată cu eficiența angajaților și, prin urmare, un astfel de demers ar veni împreună cu un spor de eficiență în golirea backlog-ului.
   2. Construirea unui sistem pentru omogenizarea cantității de lucru pe cap de registrator, sistem care să fie implementat treptat (canary deployment), care va avea un impact dublu: de omogenizare a cantității de muncă în cadrul ORCT-urilor și, pe plan secundar, va permite gestionarea mai eficientă a perioadelor în care cantitatea de cereri crește semnificativ.
   3. Angajarea de personal suplimentar pe o perioadă determinată, astfel încât problema amânărilor să fie soluționată pana maxim pe 01.10.2024.
4. Efectuarea unei analize After Action Review (AAR), prin care ONRC să identifice cauzele care au generat problemele, să ia măsurile de rigoare și să continue dezvoltarea platformei ONRC V2.0 odată ce înțelege clar de ce lucrurile au mers prost și are un plan efectiv pentru a implementa corect și sigur platforma. Dacă este necesar, ONRC trebuie să ia măsuri împotriva entităților vinovate, fie ele cadre ONRC sau contractori ai ONRC, și să atragă răspunderea civilă delictuală a acestora. Mai mult, odată cu finalizarea AAR-ului, care trebuie să poată fi realizat în maxim o lună de zile, concluziile și metodologia de analiză vor fi publicate pe site-ul www.onrc.ro.
   
5. Lansarea progresivă a versiunii ONRC v2.0, cu problemele total remediate, odată ce aceasta este gata de o lansare efectivă, fără să afecteze în mod grav capacitatea antreprenorilor de a-și începe legal activitățile în România și fără să blocheze modificările necesare menținerii stării de legalitate a profesioniștilor.
   
6. Implementarea unui sistem care să informeze și să promoveze implicarea spațiului civil în îmbunătățirea activităților ORC, de la implementarea unor sisteme care să permită monitorizarea satisfacției, la un sistem de chat support prin intermediul portalului (nou sau vechi), precum și alte măsuri care să permită identificarea și rectificarea punctelor de fricțiune din colaborarea între beneficiar și ORC.

Concluzii

Considerăm că o soluție poate veni doar prin implicarea tuturor părților interesate (stakeholders), de la ministerele relevante (MCID, MJ), ONRC (de la sindicate, la angajați individuali, la conducere), până la societatea civilă (profesioniști, beneficiari).

În lipsa unei colaborări efective și a unei consultări prealabile oricărui plan pe termen lung, rezultatele vor fi dezamăgitoare.

Astfel, solicităm factorilor de decizie să implementeze un plan eficient pentru rectificarea problemelor, care să fie ulterior publicat în mod oficial pe site-ul www.onrc.ro.

De asemenea, solicităm consultarea soluțiilor propuse, care vin în urma analizei tuturor informațiilor din spațiul public, de la furnizorii de servicii bancare, la sindicatele ORC, până la beneficiarii serviciilor în cauză.

Deși planul nu va putea fi aplicat fără o analiză mai amănunțită și o personalizare în funcție de situația de fapt, considerăm că solicitările noastre sunt demne de a fi analizate și abordate.

Transmiteți-ne punctul dumneavoastră de vedere

Suntem deschiși la orice feedback cu privire la această scrisoare și vă invităm să ne transmiteți propriile solicitări, pe care noi le vom atașa mai jos. Ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].

Doar prin colaborare și comunicare deschisă putem găsi soluții viabile și eficiente pentru problemele cu care ne confruntăm. Împreună, putem construi un sistem mai bun, mai transparent și mai orientat către nevoile beneficiarilor.

Puncte de vedere primire:

Pierderea documentelor depuse pe vechea platforma

Pentru multi profesionisti, platforma portal.onrc.ro servea si ca un cloud unde acestia isi stocau documentele aferente societatilor inregistrate. Cum multi nu se asteptau ca datele sa fie pierdute dupa migrare, mai multi profesionisti si-au pierdut originalele de la mai multe documente, mai ales profesionistii care aveau de gestionat o cantitate mai mare de societati.

Speram ca ONRC are un backup al vechii versiuni ale site-ului, si poate, indiferent daca ia sau nu decizia corecta de rollback, sa transmita aceste documente membrilor publicului.

Alte statistici interesante

Statistici care pot ajuta la analiza si intelegerea mai in profunzime a problemelor ONRC.

Dosare solutionate pe zi, pe cap de registrator

Dosarele solutionate pe zi lucratoare pe registrator au scazut seminificativ, si in majoritatea judetelor, aspect ce dovedeste ca problema este putin probabil sa fie una din culpa registratorilor, intrucat daca erau probleme in traning, era asteptat ca performanta sa se ridice in a doua saptamana a lansarii ONRC V2.0

Ore muncite la ONRC

Spre deosebire de perioada anterioara lansarii ONRC V1.0, 90% din dosarele solutionate zilnic sunt acum raspandite in decursul a 9 ore, iar nu 8, fapt ce poate sa fie justificat de munca peste program.

Observam ca un procent semnificativ mai mare de dosare sunt solutionate la ore tarzii (cresteri cu peste ~30%, ~110%, ~117%, ~161% intre orele 16:00-19:00), care inseamna ca cel mai probabil, numarul de oameni care stau peste program intre orele 16:00 si 19:00 a crescut cu procente similare celor descrise.

Este notabil ca sunt multi oameni care au stat peste program, inclusiv pana la ora 21:00-22:00, desi acestia reprezinta o minoritate dpdv. statistic.